Pensiunea pe hartă

Doi Căpitani, Comuna Crișan, Județul Tulcea, 827106, România

  

Map Icon

  • Pentru detalii:
  • 0755-116.652
  • doicapitani@gmail.com

Despre Delta Dunării

Delta Dunării, mare formațiune deltaica, cuprinsă între Ceatalul (Furca) Ismailului și Marea Neagră. Suprafața: 5 050 km² (inclusiv complexul lacustru Razelm ), din care 4 340 km² pe teritoriul României. La Ceatalul Ismailului, Dunărea se desparte în două brațe: Chilia și Tulcea. Brațul Chilia, care formează granița cu fosta URSS, transportă cca. 70% din apele Dunării. El se despletește în câteva brațe secundare, care se reunesc de două ori și formează la vărsare o deltă secundară. Brațul Tulcea se desparte la rândul său, după 17 km, în brațul Sulina, transformat în canal navigabil, și brațul Sfântul Gheorghe, foarte meandrat.

Delta Dunării este o unitate de relief recentă (din epoca preistorică), formată prin colmatarea unui golf marin devenit liman. În funcție de rolul pe care l-au avut în formarea reliefului cei doi agenți principali, fluviul și marea, se disting în Delta Dunării două sectoare: delta fluvială în vest, până la marginea vestică a grindurilor Letea, Caraorman, Crasnicol, și delta fluvio-marină în est. Cele trei mari brațe dunărene împart delta în trei mari ostroave complexe: Letea, Sfântul Gheorghe și Dranov. Suprafața acestora e brăzdată de numeroase brațe secundare, gârle și canale artificiale (rezultate din rectificarea gârlelor), care leagă fluviul cu numeroasele lacuri și mlaștini din interior. Cele mai întinse lacuri sunt Fortuna, Gorgova, Matița, Merheiul, Isacova, Roșu.

Cam 80% din suprafața deltei este acoperită de apă în tot cursul anului, restul fiind constituit din japșe și grinduri, care sunt inundate în perioada când nivelul apelor este crescut, mai ales primăvara. Doar grindurile mai înalte, reprezentând circa 1/12 din suprafața deltei, sunt neinundabile.

Vegetație

Vegetația deltei e foarte variată și originală. Peisajul dominant îl formează stufăriile, mărginite spre uscat de o centură de papură și rogozuri. Pătura plutitoare de stuf, plaurul, din care se desprind uneori mici insule purtate de curent, ocupă o suprafață de cca. 100 000 de ha. În partea centrală a lacurilor din deltă, neacoperită de stuf, cresc numeroase plante acvatice (nufărul alb și galben, săgeata-apei, broscărița, brădișul etc.). Pe grinduri cresc sălcii și plopi, care formează zăvoaie, cătina, ierburi, iar pe unele porțiuni, vegetație de sărătură și de nisip. Pe grindurile maritime sunt păduri cu stejari, anini și frasini; între acestea, renumita pădure Letea, cu subarboret bogat și numeroase plante agățătoare (viță sălbatică, iederă, hamei, curpen, volbură), care-i dau un aspect de vegetație tropicală.

Pescuit

Delta Dunării este foarte bogata în pește; cele mai importante specii de pește sunt: crapul, plătica, somnul, babușca, roșioara, avatul, știuca, bibanul și șalăul. Pe lânga aceștia, în Delta Dunării pătrund și pești marini migratori (nisetrul, păstruga, morunul, scrumbiile de Dunăre), care constituie obiectul unui pescuit intens.

Fauna

Fauna păsărilor este foarte variată și bogată (cca. 300 de specii), Delta Dunării fiind considerată un „adevărat paradis al păsărilor”. Dintre acestea, cele mai valoroase sunt diferitele specii de rațe și gâște sălbatice, gârlițele, lebedele, fluierarii, becatinele, sitarii, cocorii etc. Unele specii de păsări, cum sunt pelicanul comun și creț, lopătarul, egreta mică și mare, călifarul alb și roșu și altele, au fost declarate monumente ale naturii pentru frumusețea și raritatea lor. Alături de acestea, în Delta Dunării trăiesc numeroși stârci, cormorani, pescăruși, diferite specii de răpitoare etc. Fauna mamiferelor este reprezentată prin mistreți, lupi, vulpi, vidre, nurci, bizami, câini enoți.

—Dicționar enciclopedic român, 1964

Share this:

  • Facebook
  • Twitter